Astăzi, 7 martie 2025, Ministrul Justiției, domnul Radu Marinescu, a participat la Conferința Internațională „Viitorul succesiunilor: bunuri digitale, implicații transfrontaliere, provocări fiscale”.
Discursul Ministrului Justiției, susținut în deschiderea evenimentului:
„Doamnă Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție,
Doamnă Președinte al Camerei Notarilor Publici București,
Domnilor Vicepreședinți ai Uniunii Naționale a Notarilor Publici,
Doamnelor și Domnilor,
Aş dori să încep prin a vă mulțumi pentru invitația de a participa la conferința cu tema „Viitorul succesiunilor: bunuri digitale, implicații transfrontaliere, provocări fiscale”, organizată de Camera Notarilor Publici București, eveniment ce constituie un bun prilej pentru o analiză profesionistă a unor subiecte de interes și a unor teme de actualitate vizând aplicarea Regulamentului (UE) nr. 650/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești, acceptarea și executarea actelor autentice în materie de succesiuni, precum și crearea unui certificat european de moștenitor.
Totodată, având în vedere perioada specială în care au loc lucrările conferinței, permiteți-mi să-mi exprim recunoștința, admirația şi respectul pentru toate doamnele prezente astăzi, precum și pentru toate doamnele care își desfășoară activitatea în domeniul justiției și vă rog să primiți cele mai alese urări de bine!
Începând cu anul 1995, de când notarii publici exercită sub forma unei profesii liberale atribuţiile încredințate de către autoritatea publică, s-a consolidat rolul notarului public de reper al siguranței juridice şi al stabilității pentru cetățenii României. Prin pregătirea juridică, eficiența, corectitudinea și moralitatea dovedite, notarii publici reprezintă unii dintre cei mai importanți garanți ai interesului public în raporturile juridice de drept privat.
Rolul notarilor nu se limitează doar la redactarea de acte juridice, profesia de notar public asigură exercitarea deplină a drepturilor şi libertăților civile, are un rol esențial în asigurarea securității circuitului civil şi, de asemenea, contribuie indirect la o bună administrare a justiției. Actul de justiție este consolidat datorită activității prealabile desfășurate de către notarii publici.
Notariatul românesc a parcurs un drum plin de provocări, atât sub aspectul legislației, cât şi al practicii notariale. Profesia de notar public este datoare să țină pasul cu evoluția societății, cu noile realități economice și juridice, de actualitate fiind accentuarea digitalizării și utilizarea inteligenței artificiale în domeniul juridic.
Activitatea notarială se caracterizează prin furnizarea de servicii cu titlu personal, în mod independent din punct de vedere profesional, cu un caracter profund intelectual, în baza unei formări profesionale de nivel înalt. Perfecționarea profesională continuă, necesară prestării unui serviciu notarial de calitate, implică, în contextul digitalizării, nu doar perfecționarea cunoștințelor teoretice și practice specifice profesiei, ci și deținerea de cunoștințe de bază din domeniul tehnologiei.
Modernizarea profesiei de notar public, odată cu evoluția sistemului judiciar în ansamblul său, constituie o preocupare constantă a Ministerului Justiţiei, iar acest obiectiv poate fi atins doar printr-o strânsă colaborare cu organele reprezentative ale profesiei. Dialogul direct, constant și cooperarea consolidează încrederea reciprocă și schimbul de bune practici, idei și experiențe instituționale și profesionale.
În ceea ce privește succesiunile transfrontaliere, ale căror particularități de ordin practic urmează a fi dezbătute în cadrul acestei conferințe, este bine cunoscut faptul că legislația în materie succesorală variază considerabil de la un stat membru al Uniunii Europene la altul. În situațiile cu implicație transfrontalieră, normele Uniunii Europene sunt cele care indică autoritatea ce urmează să decidă cu privire la o succesiune, legislația cărei țări trebuie aplicată și modul în care hotărârea finală urmează să fie recunoscută și executată.
În armonie și simetrie cu legislația și practica altor state membre ale Uniunii Europene, România se află într-un proces de modernizare a activității administrative, precum și a serviciilor juridice, prin sporirea gradului de digitalizare a activității și interconectare a sistemelor informatice și a bazelor de date ce aparțin nu doar instituțiilor de stat, cât și corpurilor profesionale reprezentative ale profesioniștilor învestiți cu autoritate de stat.
Ministerul Justiției, în calitate de autoritate de stat care exercită organizarea, coordonarea și controlul activității notariale, a avut permanent pe agenda sa prioritară obiectivul îmbunătățirii cadrului legislativ, sens în care, alături de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, în calitatea sa de autoritate de stat în domeniul comunicațiilor și digitalizării, a inițiat Proiectul de Lege privind activitatea notarială electronică (PL-x nr. 53/2025).
Demersul pentru digitalizarea domeniului notarial are deja un punct de pornire solid, pe de o parte, raportat la evoluția tehnologiei și, pe de altă parte, luând în considerare atât cadrul legal de la nivelul Uniunii Europene cât și de la nivel național.
Una dintre cele mai importante reglementări care oferă o parte din instrumentele pentru dezvoltarea digitală a notariatului din România este Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea, publicată în Monitorul Oficial nr. 647 din 8 iulie 2024, a creat cadrul general și, totodată, a deschis calea pentru inițierea reglementării speciale de nivel primar în materia activității notariale electronice.
Proiectul de lege privind activitatea notarială electronică urmărește implementarea unui cadru legal coerent care să reglementeze îndeplinirea activității notariale în mediul digital prin sisteme sigure, conform normelor și standardelor de securitate și confidențialitate, care să permită notarului atât sistematizarea proceselor premergătoare, desfășurarea unor proceduri și instrumentarea unor acte notariale electronice, cât și centralizarea, salvarea și arhivarea electronică a tuturor acestor operațiuni prin intermediul platformei Top-not.
În esență, activitatea notarială electronică va viza toate actele și procedurile notariale compatibile și se va desfășura numai la sediul profesional al notarului public, dacă părțile sunt prezente fizic și semnează actul cu semnătură electronică calificată.
Cu toate acestea, notarul public va putea îndeplini în formă electronică, fără prezența fizică a părților, anumite categorii de acte și proceduri expres și limitativ prevăzute de lege, precum:
- consultații juridice scrise cu caracter notarial;
- primirea și păstrarea documentelor în formă electronică în arhiva electronică notarială;
- darea de dată certă înscrisurilor în formă electronică;
- legalizarea semnăturii interpretului și traducătorului autorizat de pe traducerile în formă electronică;
- transmiterea către Oficiul Național al Registrului Comerțului a actelor privind societățile;
- transmiterea cererilor adresate instituțiilor și autorităților publice;
- comunicarea cererilor și a oricăror alte documente pentru efectuarea operațiunilor de publicitate imobiliară.
Proiectul de lege instituie, totodată, noțiunea de eliberare a duplicatelor de pe înscrisurile notariale în altă formă decât cea în care au fost întocmite, respectiv de emitere a copiei legalizate de pe înscrisuri într-o altă formă decât cea în care acestea au fost întocmite.
Eficientizarea activității notariale este vizată și prin instituirea „evidenței activității notariale electronice”, care vizează registrele biroului notarial.
În final, folosim prilejul oferit de prezenta conferință pentru a vă asigura de întregul sprijin al Ministerului Justiției în perfecționarea permanentă a legislației și în identificarea și depășirea provocărilor inerente situației economico-sociale actuale, determinate de o continuă digitalizare a activităților.
Vă mulţumesc încă o dată pentru oportunitatea oferită de fi alături de dumneavoastră cu ocazia acestui eveniment şi vă urez succes în derularea lucrărilor conferinței!”
La conferință au participat peste 400 de invitați, din țară și din străinătate, conturându-se astfel o amplă audiență.
În deschiderea evenimentului au mai luat cuvântul Preşedintele Camerei Notarilor Publici Bucureşti, doamna Laura Badiu și Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna Corina-Alina Corbu.
–
Sursa – MINISTERUL JUSTIȚIEI – www.just.ro
