Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:
Am să fiu foarte succint, mai ales că am avut beneficiul unor prezentări pe cât de profesioniste, pe atât de detaliate. Evident, ca întotdeauna, voi începe prin a exprima un omagiu și recunoștință pentru cei care au căzut la datorie – mai recent, mai de demult, dintotdeauna –, pentru că ei, până la urmă, au făcut proba supremă că deviza Apărăm viața cu viața! nu este doar o propoziție, ci un crez și un mod de a trăi și de a-ți exercita profesia.
În al doilea rând, doresc să vă mulțumesc călduros pentru modul în care v-ați realizat obiectivele și în acest an. Așa cum am spus și la bilanțurile precedente, în fața colegilor dumneavoastră de la celelalte structuri care și-au prezentat bilanțul până acum – și urmează și altele –, anul trecut a fost un an foarte bun pentru minister. A fost un an foarte bun în primul rând pentru că activitatea dumneavoastră, a tuturor, s-a ridicat la nivelul obiectivelor pe care ni le-am fixat, atât din punct de vedere tehnic, cât și calitativ, al atitudinii, responsabilității și empatiei față de ceea ce așteaptă cetățenii de la dumneavoastră, de la noi.
Sigur, cum se spune aproape stereotipic, nimic nu e perfect, nu? E o platitudine ce spun, dar lucrăm cu un sistem care, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, înseamnă 140.000 de cadre efectiv în activitate. E foarte greu ca, la acest număr de cadre și structuri, totul să fie perfect.
Însă, revenind la obiectivele importante, principale, acestea au fost îndeplinite toate. La fel și în ceea ce privește structurile despre care vorbim astăzi aici, care ne-au invitat la bilanț. Anul trecut am avut operațiuni complicate, complexe, fără greșeli, fără erori, care s-au soldat cu misiuni încheiate cu succes. S-au dat aici exemple – pot să le reiau și eu –, de la incendii până la inundații, din județele amintite: Mehedinți, Vâlcea, Maramureș, Galați și așa mai departe.
De asemenea, aș putea trece în revistă, din punct de vedere cantitativ, numărul de operațiuni, care este impresionant. Inițial, mă gândeam să nu mai rețin atenția dumneavoastră cu aceste cifre, dar totuși este munca dumneavoastră și merită evidențiată. Au fost efectuate 590.891 de misiuni de intervenție în situații de urgență, în medie 1.566 de intervenții pe zi. Defalcate pe categorii, sigur, putem oferi și mai multe detalii, dar, per ansamblu, este o cifră impresionantă, de care vă puteți mândri – fie că vorbim despre pompieri, despre IGAv sau despre SMURD.
Pot să spun JOS PĂLĂRIA! Este important să comunicați și să vă asumați, fără niciun fel de rezervă, aceste rezultate, pentru că cetățenii trebuie să știe că ne facem, că vă faceți datoria. Trebuie să fie liniștiți că banii pe care îi alocă prin taxe și sacrificiile pe care le fac fiecare la locul de muncă își găsesc un corespondent în performanța celor care îi protejează și care au ales această misiune – de a-i proteja.
Un aspect notabil este și modul în care s-au cheltuit banii, inclusiv în ceea ce privește absorbția fondurilor europene. Vorbim de sume foarte mari, de fonduri importante, gestionate cu eficiență ridicată. Sunt progrese remarcabile și pe partea de dotare logistică. De altfel, per ansamblu, am mai spus-o: bugetul ministerului a fost majorat anul trecut cu peste 100% – mă refer evident la investiții.
Un alt punct demn de menționat este activitatea de cooperare internațională cu caracter umanitar. Avem foarte multe misiuni și acorduri, iar structura noastră exportă și importă expertiză, armonizându-și capacitățile și potențialul cu cele ale colegilor din alte state.
În ceea ce privește anul în curs, sigur că ne dorim să fie la același nivel. Sunt, totuși, câteva diferențe de context în care funcționăm. În primul rând, contextul bugetar, să spunem, nu mai e același, nu mai e același. În al doilea rând, contextul regional și internațional, se dansează și asta fără îndoială va avea efecte asupra modului în care trebuie să gândim acțiunea noastră în acest an. Concret, trebuie să ne asigurăm că găsim și absorbim toți banii europeni de care dispunem și în același timp să ne cheltuim bugetul, spre 100%, și în acest an.
În același timp, cred că trebuie să ne punem foarte concret, pragmatic problema unor ajustări legislative cu următoarele obiective: în primul rând, să prezervăm caracterul integrat al sistemului. El este un câștig, este, dacă vreţi, baza acestei eficiențe, e cheia acestei eficiențe pe care ați dobândit-o, ca și cooperarea pe orizontală cu celelalte arme, care vine ca un corolar, de jur împrejurul acestei integrări intrasistem de situații de urgență. De jur împrejur trebuie să existe partea de colaborare, de cooperare cu celelalte arme, în primul rând cu Jandarmeria și Poliția, bineînțeles, dar nu numai. Cred că aici niciun fel de armă nu poate fi exclusă din această cooperare pe orizontală.
Doi, cum mi-am propus și la alte arme și am cerut colegilor deja să facă un efort de analiză, trebuie să gândim la o protecție mai pregnantă pentru cei care desfășoară această profesie. Nu vreau să dau acum exemple, pentru că sunt multe fațete ale acestei protecții. În general, când ne gândim la recompensă sau la statutul profesional, lumea se gândeşte imediat la partea financiară, e altă discuție acolo, dar există și alte forme de consolidare a acestui statut şi a acestei protecții. Dacă vreți, la protecția juridică, pur şi simplu când mergi pe stradă, polițiști, jandarmi, pompieri – fac parte aceste profesii din cele care justifică o atenție specială din partea legiuitorului şi atunci să propunem legiuitorului astfel de forme, până la chestiuni de detaliu, care să scoată din activitatea noastră, vorbesc aici de IGSU, DSU și celelalte sisteme, evident, dar particular la IGSU mă refer, potențiale slăbiciuni.
Spre exemplu, trebuie reflectat dacă păstrăm în activitatea de autorizare atribuția reglementării, legiferării, stabilirii unor standarde pe care trebuie să le îndeplinească operatorii, și cea de verificare și control, pentru că e poate bine să le despărțim aici, fiindcă de aici pot apărea o serie de tentații naturale, necondamnabile, să ridici standardele ca să-ți fie mai ușor cine știe, poate.
Trebuie gândit, trebuie discutat. În orice caz sunt semnale din mediul de afaceri că anumite lucruri trebuie regândite. Nici nu trebuie trecut în partea cealaltă, în care lăsăm garda jos ca să nu avem nicio problemă și ne trezim după aceea cu surpriză, dar aici știți că e o problemă care e nerezolvată, partea de standarde, de autorizare la incendiu și în teorie dar și în practică, pe teren. Mă refer la situația de după Colectiv, când au fost discuții, discuții, dar acum dacă probabil se trece la un tip de verificare în teren, spunea cineva la o dezbatere publică anul trecut, că rezultatele ar fi neașteptate. Nu aș vrea să elaborez mai mult pe tema asta, dar e o problemă aici, trebuie gândit, trebuie reflectat.
Un al doilea element de care trebuie să ținem cont în acest an sau dacă vreți obiectiv în mod special în acest an, i-aş spune Marea Neagră. De ce Marea Neagră? Pentru că așa cum s-a și spus de altfel, avem Neptun Deep și asta înseamnă provocări pe zona de apărare civilă, de intervenții în situații de urgență, potențiale evident, şi sperăm să rămână doar teoretic potențiale. Ştiu că e în atenția instituțiilor statului și cele care au în gestiune, operare infrastructurile critice, dar și în atenția dumneavoastră și în atenția altor ministere pe zona de securitate națională. De altfel, săptămâna trecută s-a desfășurat, în această sală, un exercițiu integrat care atingea și aceasta componentă, să spunem, dar Neptun Deep poate să ridice și alte tipuri de provocări.
Pe de altă parte, tot legat de Marea Neagă, într-o dorită perspectivă, fericită, perspectivă de încheiere a războiului din Ucraina, ar putea însemna o creștere a siguranței transportului, circulației pe Marea Neagră, ceea ce este de dorit, dar asta ar înseamna teoretic și o atractivitate pentru cei care fac trafic de persoane și de migranți și care acum nu accesează Marea Neagră pentru că nu e foarte sigură în situația aceasta de conflict, se preferă alte rute. Închiderea războiului din Ucraina și calmarea tensiunilor din Marea Neagră, poate face Marea Neagră atractivă pentru activitatea de trafic de migranți, trafic de refugiați și așa mai departe, ceea ce sigur e o provocare în primul rând pentru Poliția de Frontieră, dar prin incidentele care pot apare uneori în acest tip de activitate nelegală, poate fi o provocare și pentru dumneavoastră, în zona de intervenție în situații de urgență. Şi dacă vi se pare puțin exagerat ce spun, cred că este o discuție cu colegii dumneavoastră din Italia sau Franța, în legătură cu ce se întâmplă în Mediterana din când în când, s-ar putea să mă ajute în efortul meu de a vă convinge, dar nu cred că trebuie să vă conving să fim atenți la acest lucru.
De asemenea, tot pentru anul acesta, mă bucur că avem un exercițiu în vară pe intervenție în situații de urgență în caz de cutremure şi CBRN, ştiu că are loc în luna mai-iunie. Noi în general am tot vorbit de incendii, inundații, cu ele ne-am confruntat, sperăm să nu ne mai confruntăm nici cu ele, dar știți cum e, paza bună trece primejdia rea. Am vorbit mai puțin de cutremure, cel puțin în acești 2 ani de zile de când sunt aici şi lucrez cu dumneavoastră. Trebuie să avem în vedere și acest lucru.
În sfârșit, dar nu în ultimul rând, chestiunea cu resursele umane. Am mai spus și în fața dumneavoastră și în fața altor arme, e foarte dificil, dacă nu imposibil, să o rezolvăm în doi-trei ani de zile, oricât de atractiv am face profesia, pentru că e pe un fond de scădere a numărului de locuitori, a celor care potențial pot accesa profesia. Asta e o problemă mai largă, generală, structurală pentru toată țara. Trebuie să avem în vedere acest lucru și sperăm că la un moment dat să ne și apucăm de treabă, nu dumneavoastră, în altă zonă de activitate publică și să rezolvăm pe termen lung problema aceasta a migrației din ultimii ani din țara noastră, a plecărilor din țară, problema natalității și mai departe. Cert este un lucru, că baza de recrutare nu va oferi premise pentru rezolvarea rapidă în doi-trei ani de zile a problemei de resurse umane și atunci nu rămâne altă soluție decât apelarea la tehnologie, la noi tehnologii, am mai discutat acest lucru, şi reforme în interior.
Vedeţi dumneavoastră ați pus o cifră acolo, domnule secretar de stat, 0.49% din PIB pentru sistem. De acord, ideal să fie mai mare, dar vă spun că și în Ministerul Afacerilor Interne și în alte ministere, ponderea cheltuielilor salariale, în total buget, e undeva între 80 și 95%. La noi e peste 90%. Sigur că nu peste tot problema comportă aceleași soluții, dar un lucru e cert, eu cred că și în sistemul Ministerul Afacerilor Interne trebuie să ne gândim să ducem cât mai mulți oameni în operațiuni, în contact direct cu misiunile și să ne uităm foarte atent la tot ce înseamnă muncă de birou, circuite birocratice, administrative, centrala și așa mai departe. Plus, integrarea de noi tehnologii, am spus-o la fiecare armă, o spun și aici. Ştiu că folosiți drone, în regulă, nu e necunoscut acest lucru, dar nu putem să spunem că o facem structural, sistematic sau pe scară largă. Nu știu cu ce colegi am discutat recent și le-am relatat experiența discuţiei cu ministrul de Interne ucrainean anul trecut, aici, în minister, care ne-a explicat și ne-a prezentat, era practic o arma care se ocupă de gestionarea sistemului de drone în Ministerul Afacerilor Interne, lăsând partea de front, de militar, de război, de confruntare militară. Vorbim de Poliție, Jandarmerie, apărare civilă.
Suntem la începutul acestui drum și aș vrea să avansăm pe el foarte, foarte viguros, foarte viguros.
Sigur, mai sunt chestiuni punctuale și strategice, dumneavoastră le-ați exemplificat, n-are rost să le repet, doar ca să vă demonstrez că am citit acel caiet sau măcar ca am trecut prin el. Oricum, sesiunile de lucru la ceas de seară cu domnul Arafat să știți că m-au școlarizat suficient cât să înțeleg câte probleme sunt încă de rezolvat, deși, repet, sistemul acesta e unul dintre cele mai bune din Europa. Trebuie să rezolvăm și cu hangarele, de acord, trebuie să rezolvăm și cu legislația, de acord, domnule Iamandi. Le facem pe toate, pe rând și simultan.
Totul este însă, așa cum spuneam și la celelalte arme, să nu pierdeți din mână instrumentul fundamental care v-a adus la această performanță și care este atitudinea față de profesie, față de misiuni, față de cetățeni, atitudinea și valorile pe baza cărora faceți această profesie. Câtă vreme păstrați această atitudine de responsabilitate, de stimă față de propria persoană, propria profesie și față de cetățean, de empatie cu această misiune, câtă vreme vă antrenați, vă pregătiți profesional, de la cele mai complicate operațiuni specifice până la partea militară, exerciții de tragere, că tot vorbeați de planificarea civil-militar, câtă vreme nu uitați valorile de integritate, de profesionalism, de patriotism și de responsabilitate față de cetățean, nu veți scădea în performanță, veţi crește în performanța. Aia este toată cheia. Dacă păstrăm și ridicăm nivelul de exigență pe aceste elemente de ADN al activității noastre, atunci ne vom descurca și cu bugetul pe care îl avem, și cu provocările pe care o să le avem. Ne vom descurca cu toate şi vom performa. Şi să știți că succesul atrage succes.
Oricum în ultimii ani, s-a mers în sus și cu bugetul și cu absorbția și cu performanța. Eu, fără a fi entuziast, nu sunt pesimist, ca să spun așa. Nici în perspectiva acestui an, nu mai spun a celor care vin. Este un domeniu clar de viitor strategic, pentru siguranța cetățeanului. Din păcate, provocările, toate premisele arată că se vor înmulți și trebuie să fim mai buni, și mai buni, și mai buni, și mai buni, deci nu ne culcăm pe o ureche, ci, dimpotrivă, mărim ritmul.
Vă chem la această provocare, vă solicit și îmi manifest și convingerea că veți răspunde așa cum ați răspuns și până astăzi.
Vă felicit pe toți cei care faceți parte din acest sistem, de la pompieri, la piloți, medici, paramedici, asistenți, salvamontiști, sper că n-am uitat pe nimeni, șoferi de ambulanță, toată lumea care face parte din sistem.
Felicitări, mulțumesc și mult succes mai departe! Aveți obligația să aveți succes! Vă mulțumesc.
–
Sursa – MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – mai.gov.ro
