Evaluarea activității Poliţiei de Frontieră Române desfășurate în anul 2024

În anul 2024, Poliţia de Frontieră Română a urmărit atingerea obiectivului major de țară – integrarea în spațiul Schengen, care a venit în două etape, 31 martie 2024 pentru frontierele aeriene și maritime și 1 ianuarie 2025 pentru frontierele terestre. De asemenea a fost continuată îndeplinirea atribuţiilor conferite de legislaţia naţională în vigoare, atât în ceea ce priveşte optimizarea supravegherii şi controlului la frontieră, cât şi combaterea eficientă a infracţionalităţii transfrontaliere. Prin activitatea desfăşurată, Poliţia de Frontieră Română a vizat atingerea următoarelor obiective:

• Aplicarea integrală a acquis-ului Schengen, armonizarea legislației interne,
• Elaborarea de planuri și concepte pentru desfășurarea misiunilor în contextul eliminării controlului la frontiere,
• Pregătirea resursei umane și dotarea cu tehnologie modernă conformă standardelor solicitate
• Fluidizarea traficului transfrontalier prin suplimentarea personalului care își desfășoară activitatea la controlul de frontieră, folosirea la capacitate maximă a infrastructurii punctelor de trecere şi folosirea echipamentelor mobile de control în vederea creșterii capacității de procesare;
• Aplicarea de măsuri diverse pentru limitarea numărului de persoane care intenționau să treacă ilegal frontiera
• Asigurarea unei reprezentări de înalt nivel a statului român, a MAI şi PFR în relaţiile de cooperare cu structurile similare din ţările vecine, cu structurile partenere din ţările membre UE, cu agenţiile europene, precum şi cu alte instituţii cu care se colaborează.

• REZULTATE OBŢINUTE

Valorile de trafic   

Valorile de trafic înregistrate în punctele de control de trecere a frontierei au fost de aproximativ  57,4 milioane treceri persoane (39,2 milioane cetăţeni U.E. şi 18,2 milioane cetăţeni non-U.E.), atât pe sensul de ieşire, cât şi pe sensul de intrare. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2023, când valorile de trafic persoane înregistrate la frontierele României au fost de 67,1 milioane, în ansamblu se înregistrează o scădere de 14,5%. Această scădere a fost înregistrată în contextul integrării României în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, întrucât după data de 31 martie 2024 persoanele care au circulat între statele membre Schengen pe la cele două frontiere nu au mai fost implementate.

La frontiera terestră însă, în anul 2024, s-au înregistrat creşteri ale traficului prin punctele de trecere la nivelul majorității segmentelor de frontieră: 10,4% la frontiera cu Serbia, 9% la cea cu Bulgaria, 7,4% la frontiera cu Ungaria și 3,7% la cea cu Ucraina.

În perioada analizată, valorile de trafic pentru mijloacele de transport înregistrate în punctele de control trecere frontieră au fost de aproximativ 18 milioane  autovehicule, cu 4,3% mai mari comparativ cu perioada similară din anul 2023 (17,1 milioane mijloace de transport). Frontiera unde s-a înregistrat cel mai mare flux a fost cea cu Ungaria, care a reprezentat 44% din total.

Fapte ilegale

În anul 2024 au fost constatate 41.715 fapte ilegale din care 19.091 infracţiuni şi 22.624 contravenţii, în creştere cu aproximativ 87%.

Cele mai multe infracţiuni descoperite au vizat tentativa sau trecerea ilegală a frontierei (13.263 fapte), urmate de infracţiunile la regimul circulației (1.345), și de fals şi uz de fals (1.090). Anul trecut, la frontiera cu Ucraina au fost depistate cele mai multe fapte de natură penală, numărul acestora reprezentând 65% din numărul de infracţiuni constatate la frontiera României. De asemenea, la  frontiera cu R. Moldova au fost aplicate cele mai multe sancţiuni contravenţionale, 61,6% din numărul total.

În cursul anului 2024, la nivelul structurilor Poliției de Frontieră Române au fost înregistrate 12.801 dosare penale, și au fost desfășurate activități în baza a 702 delegări emise de procurori, cele mai multe fiind din partea DIICOT.

 În anul 2024 nu s-a permis intrarea în ţară pentru 10.266 de cetăţeni străini ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor legale, cu 41,7% mai mult comparativ cu anul 2023. Principalele motive pentru care a fost dispusă măsura de nepermitere a intrării în ţară au fost:  rămânerea peste 90 de zile pe teritoriul statelor membre UE în timpul unei perioade de 6 luni, nu posedau documentaţia necesară pentru a justifica scopul şi condiţiile de şedere sau nu deţineau o viză valabilă.

Totodată, la controlul de frontieră au fost depistate aproximativ 142.000 alerte Schengen ori naționale, respectiv au fost predate autorităţilor competente aproximativ 1.135 persoane, cetăţeni români şi străini, date în urmărire generală.

Acţiuni derulate pentru prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale

Pe linia migraţiei ilegale, s-au continuat acțiunile în sistem integrat, precum și măsurile ce vizează întărirea dispozitivelor de control de la frontiera cu Serbia și Bulgaria. Acest fenomen trebuie poziționat în contextul european, care a înregistrat o scădere importantă, cu circa 78% pe ruta Balcanilor de Vest, în timp ce Serbia rămâne principalul stat de tranzit pentru „ieșirea” din regiune către Croația și Ungaria.

În perioada de referinţă, la nivel naţional, poliţiştii de frontieră au depistat în zona de competenţă 18.396 cetăţeni străini în timp ce intrau în ţară prin trecere frauduloasă a frontierei în scop de migraţie ilegală. Din totalul acestora fac parte si cei peste 14.800 de cetăteni ucraineni care au intrat în țara noastră solicitând o formă de protecție din partea statului român.

Totodată, pe sensul de ieşire din România au fost depistaţi 2.389 cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera în statele vecine, cei mai mulţi fiind depistaţi la graniţa cu Ungaria. În aceste situații este vorba, in majoritatea cazurilor despre migrația către vest a forței de muncă importate în România, adică persoane care au intrat în țară legal, cu vize de muncă.

Mare parte dintre ei au acţionat organizaţi în grupuri de migranţi, cu sprijinul unor traficanţi. Astfel, au fost descoperite peste 351 de persoane, cetăţeni români şi străini, implicate în traficul de migranţi prin sprijinirea cetăţenilor străini în încercarea de a trece ilegal frontiera.

În ceea ce priveşte naţionalitatea persoanelor depistate în tentativă de trecere ilegală a frontierei, se constată că cei mai mulţi cetăţeni provin din următoarele ţări: Ucraina, Siria, Irak, Nepal,  Bangladesh, Turcia, Etiopia, Sri Lanka, Pakistan, India.

Dacă ne raportam la modul de acţiune la frontieră din totalul persoanelor depistate în trecere/tentativă de trecere :

–85% dintre migranți au fost depistați acționând ilegal la frontiera verde;

–12% au încercat să treacă ilegal frontiera ascunși în mijloace de transport

–2% în zona maritima şi fluvială, prin utilizarea de ambarcaţiuni

–1% persoane au fost depistate încercând să treacă ilegal folosindu-se de alte metode (documente de călătorie și vize false, substituire de persoană, evitarea controlului de frontieră etc.)

În anul care a trecut s-a observat o scădere semnificativă (peste 60%) a presiunii migraţioniste la frontiera cu Serbia, deşi statisticile ultimelor luni ale agenţiilor europene de profil au indicat o presiune migraționistă în continuă creștere în regiunea Balcanilor de Vest, ţara noastră fiind în zona adiacentă acestei rute. Situația în scădere de pe acest segment de frontieră vine ca urmare a securizării zonelor de frontieră vulnerabile și creșterii capacității de reacție, acționându-se în colaborare cu autoritățile de frontieră din Serbia pentru prevenirea  trecerii ilegale a migranților din țara vecină. Astfel, în anul 2024 s-a reușit prevenirea intrării în țară a 259  persoane, indicatorul, în scădere cu 67% comparativ cu anul 2023.

Măsurile aplicate la nivelul Poliției de Frontieră Române în vederea  limitării numărului de persoane care intenționează să intre în țară prin trecerea ilegală a frontierei, sunt următoarele:

• alocarea de tehnică nouă;
• întărirea dispozitivului de supraveghere la frontiera româno-sârbă dar și la cea cu Bulgaria și Ungaria
• creșterea numărului de patrule pe aliniamentul 1 şi asigurarea echipamentelor de supraveghere necesare;
• supraveghere aeriană și acțiuni în sistem integrat cu reprezentanţi din cadrul Poliției Naționale, Jandarmeriei Române, Inspectoratului General pentru Imigrări, Inspectoratului General pentru Aviație în vederea gestionarii eficiente a fenomenului.

Acţiuni derulate pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere

Contrabanda cu țigări

În anul 2024, În ceea ce privește contrabanda cu țigări, zona de nord-est rămâne cea mai afectată, contracararea fenomenului fiind un obiectiv prioritar și permanent pentru Poliția de Frontieră, atât prin demersuri instituționale proprii, cât şi prin colaborare cu alte structuri ale statului sau cu reprezentanți ai societății civile.

Contrabanda cu ţigări, inclusiv cu produse contrafăcute, în prezent este evaluată ca fiind unul dintre cele mai serioase riscuri la adresa securităţii la frontiere, cauzând pierderi de milioane de euro pentru bugetul României și bugetele statelor membre ale UE.

Astfel, în urma misiunilor desfăşurate în zona de competenţă, au fost reţinute în vederea confiscării 2,8 milioane de pachete cu ţigări, având o valoare aproximativă de 60 milioane de lei, peste 13.900 kg tutun, 1.292 kg tutun narghilea şi au fost identificate şi destructurate, doar la nivel central, trei grupuri organizate constituite în vederea săvârşirii infracţiunii de contrabandă cu ţigări, în care au fost implicate 21 de persoane.

Alte infracțiuni de contrabandă

În total, pe linia prevenirii şi combaterii contrabandei cu bunuri, au fost constatate 111 infracţiuni de natură economico – financiară şi 387 infracţiuni de contrabandă şi fraudă vamală, valoarea bunurilor confiscate fiind de aproximativ 500 milioane lei.

Polițiștii de frontieră au descoperit și confiscat importante sume de bani și băuturi alcoolice, dar și bijuterii din aur şi argint, pietre prețioase și monede aparținând patrimoniul național cultural.

Pe linia infractionalităţii cu vehicule suspecte a fi furate, în perioada analizată, în zona de competenţă a poliţiei de frontieră au fost descoperite 339 autovehicule semnalate ca fiind căutate de autorităţi sau suspecte a fi furate (275 autoturisme, 25 camioane, 16 microbuze, 6 motociclete, un autocar și 6 remorci), cu 48% mai mult comparativ cu anul 2023. Persoanele implicate în această activitate ilicită sunt cetăţeni austrieci, belgieni, bulgari, croați, germani, georgieni, greci, iranieni, italieni şi români.

Pe linia dreptului de proprietate intelectuală, în perioada analizată au fost constatate 672 fapte de natură infracţională referitoare la dreptul de proprietate intelectuală. Astfel, poliţiştii de frontieră – independent sau în colaborare cu lucrătorii vamali au depistat bunuri contrafăcute purtând însemnele unor mărci internaţionale protejate, după cum urmează:

• 446.395 bucăţi articole de îmbrăcăminte şi lenjerie;
• 105.247 perechi încălțăminte;
• 379.379 bucăţi produse cosmetice şi de parfumerie;
• 58.063 bucăți articole de marochinărie;
• 28.901 bucăți ochelari de soare;
• 9.880 bucăţi accesorii telefoane (căşti, huse, încărcătoare);
• 134.568 jucării.

Alte descoperiri înregistrate în anul 2024, au fost:

• 182 arme majoritatea neletale 2.884 cartuşe şi 8.634 bucăţi materiale pirotehnice
• Pe linia combaterii traficului ilegal cu droguri, independent sau în colaborare cu lucrători ai altor structuri competente, am descoperit și scos din circuitul de comercializare ilegală diferite cantităţi de cannabis, amfetamine, heroină, substanțe psihotrope, precum și precursori și alte stupefiante interzise la deținere, consum sau comercializare (372,8 kg de canabis, 1 kg hasis, 42,45 kg amfetamine, etc)

Pe linia combaterii si prevenirii braconajului piscicol, au fost constatate 432 infracţiuni de braconaj piscicol și aplicate 1.047 sancţiuni contravenționale în valoare de  495.700 şi ridicate în vederea confiscării: 32 ambarcațiuni și 20 motoare bărci, 4.692 kg peşte (din care 40 kg sturion) și 2 kg icre, 15.401 m plase monofilament, 7.199 m plase textile, 5.664 m plase naylon, 225 bucăți unelte pescuit.

Acţiuni derulate pentru transportul ilegal al deșeurilor

La nivelul Poliţiei de Frontieră Române, au fost întreprinse acţiuni în colaborare cu reprezentanţii Gărzii de Mediu în vederea prevenirii introducerii în ţară a unor transporturi de deşeuri care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, procedându-se la verificarea şi controlul mijloacelor de transport, precum şi la monitorizarea specifică în zona de competenţă.

În anul 2024, în intervenții punctuale sau în cadrul unor acțiuni de amploare, desfășurate în colaborare cu Garda Națională de Mediu și Direcția Generală a Vămilor, au fost oprite la intrarea în ţară însemnate cantităţi de deşeuri, respectiv aproximativ 8.000 tone de deșeuri, constând în: metale, hârtie şi carton, textile, mobilă, cauciuc (anvelope), plastic, altele (deşeuri amestecate: mobilier, electrocasnice, alimente etc)etc.                                                                                                

Acţiuni derulate în contextul conflictului din Ucraina

Referitor la conflictul militar din Ucraina, am continuat și în anul 2024 să luăm toate măsurile necesare pentru a gestiona presiunea continuă pusă pe punctele de frontieră de la granița de nord.

Efortul permanent de a securiza frontiera cu Ucraina, care este și frontieră externă a Uniunii Europene, a fost susținut de colegii de la Inspectoratul General de Aviație, dar și de Agenția Frontex, care a detașat în zonă un contingent.

Poliţia de Frontieră şi-a îmbunătăţit permanent măsurile pentru gestionarea crizei refugiaţilor, situaţie care este în dinamică şi în prezent, fiind înregistrat un număr de peste 7,8 milioane cetățeni ucraineni care au tranzitat frontiera la nivel național (intrare și ieșre), în ușoară creștere comparativ cu anul 2023. Din totalul acestora, peste 1,6 milioane au fost minori, iar aproximativ 15.000 au fost depistați încercând să treacă ilegal frontiera. Din nefericire am avut şi 11 de cazuri cu persoane descoperite decedate.

• COOPERARE INTERNAŢIONALĂ:

Şi în anul 2024, Poliţia de Frontieră Română a derulat o foarte bună colaborare cu instituţiile similare din statele vecine, statele membre ale Uniunii Europene şi alte ţări terţe, având la bază prevederile acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor în vigoare, dar și cooperarea privind aderarea la spațiul Schengen.

Activitatea de colaborare a PFR cu structurile similare din statele vecine s-a derulat în condiţii optime, fiind desfăşurate atât întâlniri de lucru la nivelul conducerii instituţiilor, cât şi activităţi specifice în vederea aplicarii integrale a acquis-ului Schengen, dar și pentru asigurarea respectării regimului juridic al frontierei de stat şi în domeniul cooperării pentru combaterea criminalităţii transfrontaliere.

În cadrul activităţilor de cooperare internaţională, au fost realizate schimburi de informații și au fost desfășurate acțiuni simultane sau în comun, cu autorități ale altor state europene sub egida INTERPOL, EUROPOL, FRONTEX sau Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă.

În anul 2024, Poliţia de Frontieră Română a fost implicată în 16 operaţiuni comune, organizate sub egida FRONTEX, cu participarea a 273 polițiști de frontieră, experți în diverse profiluri profesionale și membri de echipaj pentru mijloacele de mobilitate navală. În cadrul operaţiunilor Frontex, au fost detaşate  cinci nave maritime de patrulare, autospeciale de patrulare şi autospeciale de supraveghere cu termoviziune.

Precizăm că Poliţia de Frontieră Română este unul dintre cei mai importanţi contributori la rezerva de experţi FRONTEX, situându-se în top 3 în ceea ce priveşte participarea cu specialişti în cadrul agenţiei. Totodată, din septembrie anul trecut, Poliția de Frontieră găzduiește în sediul ETIAS prima echipă de comandă a Contingentului Agenției Frontex, formată din 35 de experți, care asigură coordonarea detașărilor de resurse Frontex în zonele operaționale din România, Moldova, Bulgaria și Georgia.

• PRIORITĂŢI 2025

Pentru anul 2025, Poliţia de Frontieră Română îşi propune:

• Îndeplinirea sarcinilor și realizarea activităților rezultate din aderarea completă a României la spațiul Schengen, respectiv eliminarea controalelor, cu accent pe prevenirea și combaterea migrației ilegale, evaluarea Schengen, prevenirea intrării pe teritoriul național a transporturilor ilegale de deșeuri și prevenirea și combaterea infracționalității transfrontaliere sub toate formele ei.
• menținerea unui înalt nivel de securizare a frontierelor
• desfăşurarea de misiuni la frontiera internă în sistem integrat
• Asigurarea suportului necesar pentru programarea acţiunilor finanţate din fonduri externe nerambursabile, aferente noului cadru financiar 2021-2027
• întărirea cooperării cu instituțiile naționale și internaționale și cu celelalte structuri de ordine și siguranță publică în vederea prevenirii criminalității transfrontaliere.

---